Rolul fierului (Fe) în organism

Fierul este un oligomineral esenţial pentru viaţă, necesar transferului de oxigen şi electroni, producerii hemoglobinei, mioglobulinei, feritinei, hemosiderinei, transferinei şi a anumitor enzime. Un adult normal are în corpul său între 4 şi 5 g de fier (~ 50 mg/kg la bărbaţi, 30 mg/kg la femei), din care 65% se află în hemoglobina din celulele roşii, 10% în mioglobuline şi enzime, restul este depozitat sub formă de rezerve de feritină şi homosiderină în ficat, rinichi, splină, măduva osoasă, muşchi şi alte organe. Doar circa 3 mg de fier circulă în plasmă ajutat de proteina purtătoare, transferina.

În tabelul lui Mendeleev fierul are simbolul Fe (de la cuvânutul latin ferrum = fermitate). Ca masă este elementul chimic cel mai întâlnit pe Terra, iar ca abundenţă  este al patrulea pe Pământ şi al zecelea în Univers. Fierul neoxidat are culoarea gri-argintie, iar dacă rugineşte îşi modifică culoarea în roşu. Cuvântul rugină (rust = roşu) l-au preluat englezii din vocabularul indo-europen sau arian. Este cel mai vechi mineral, iar anticii credeau că este un mesager al planetei Marte.

Primele obiecte de fier provenite din meteoriţi (vârfuri de suliţă şi multe obiecte decorative), au fost descoperite în Egipt şi Mesopotamia în jurul anului 4000 î.Hr. Acest fier numit fier de mlaştină (în engleză bog iron, sau limonit), folosit doar pentru obiecte de cult, era mult mai valoros decât aurul. În Imperiul Hitit (Anatolia şi Caucaz), între 1600 î.Hr. şi 1200 î.Hr. au apărut primele topitorii primitive, iar prima fontă turnată s-a obţinut în jurul anului 550 î. Hr. în China, cand a fost inventat furnalul.

Oamenii au apreciat importanţa fierului în  biologie şi medicină. Au înţeles că fierul este un element esenţial pentru aproape toate organismele vii. El are capacitatea de a schimba valenţele, de a avea două sau  trei sarcini electrice, de a magnetiza, de a atrage şi transporta obiectele metalice, de a trece de la o stare la alta, de a capta sau elibera oxigenul. În dezvoltarea lor organismele au exploatat această calitate unică a atomului de fier şi au făcut din el centrul de transport al oxigenului, bazat pe hemoglobină.

Situat în centrul moleculei de hemoglobină, preia oxigenul şi dă sângelui arterial oxigenat o culoare roşie strălucitoare. Sângele venos, neoxigenat are o culoare roşie închisă, albăstruie. Limfocitele T au nevoie de fier pentru buna lor funcţionare,  pentru a  lupta împotriva viruşilor, bacteriilor şi celulelor canceroase.

Deoarece fierul se află în toate celule corpului, este esenţial atât în producerea şi  eliberarea energiei celulare, cât şi în metabolismul vitaminelor B, în special a riboflavinei şi a piridoxinei. Vitamina C, calciul, cuprul, cobaltul, manganul, acidul clorhidric din stomac, ajută asimilarea fierului.

Alte roluri ale fierului în organism

• participă la sinteza ADN-ului;

• ajută la o creştere armonioasă;

• important pentru sistemul muscular;

• întăreşte sistemul imunitar;

• asigură nutriţia mucoaselor, secreţia gastrică;

• intervine în metabolismul hepatic;

• ajută sistemul respirator;

• reduce stresul oxidativ şi combate radicalii liberi;

• previne îmbătrânirea şi menţine tinereţea;

• intervine în funcţiile sistemului nervos;

• creşte puterea de concentrare;

• înlătură oboseala şi proasta dispoziţie; 

• readuce o bună culoare a pielii;

• stimulează funcţia de reproducere;

• asigură protecţie anticancerigenă.

Deficitul de fier

Alături de iod, vitamina A, vitamina B9 şi vitamina B 12, înlătură anemia, una dintre carenţele majore de micronutrienţi din întreaga lume. Anemia afectează aproximativ 30% din populaţia globală. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o femeie din cinci suferă de anemie feriprivă. O femeie cu anemie feriprivă are nivelul de fier seric (sideremia) scăzut (normal 60-140 μg/dl).

Deficienţa fierului slăbeşte imunitatea organismului şi creşte riscul apariţiei unor boli infecţioase. Organismul este cel care trage semnalul de alarmă (oboseală persistentă mai mult de o lună, ameţeală, infecţii, senzaţie de frig mai tot timpul, pielea mult mai palidă, lipsa concentrării, insomnii, unghii foarte fragile, fără luciu, căderea masivă a părului, tonus muscular scăzut, constipaţie, limbă durerosă, dureri la înghiţire, glosită, dureri de cap în zona frunţii, lipsă de aer, palpitaţii, tulburări de ciclu menstrual, fragilitatea oaselor, stoparea creşterii la copii). În acesată situaţie sfatul unui specialist este imperois necesar, deoarece fierul în exces se depune în ţesuturi şi o cantitate prea mare poate avea un efect nociv pentru organism.

Dacă cantitatea de fier, o depăşeşte pe cea de transferină, necesară pentru legarea fierului liber, poate leza direct celulele din tractul-gastro-intestinal şi poate intra în sânge. Această cantitate excesivă ajunsă în sânge, poate afecta celulele din inimă, pe care le poate deteriora sau în timp poate duce chiar la deces. Acesta este motivul pentru care preparatele de fier sunt indicate doar în cazul unei deficienţe de fier, stabilită în urma unor analize medicale.

Toxicitatea

Acesta este un fenomen rar apărut la persoanele sănătoase, normale, însă un aport prea ridicat de fier stocat în organism, mai ales în formele non-hemice, poate provoca distrugeri masive ale celulelor, ţesuturilor şi organelor interne.

Pentru a proteja organele şi ADN-ul celular, bărbaţii peste 40 de ani, femeile post-menopauză, ar trebui să reducă aportul de alimente bogate în fier cu înaltă biodisponibilitate (făinuri fortifiate cu fier şi derivatele acestora – pâine, biscuiţi, snack-uri, foitaje, organe, carne).

Dereglarea metabolismului fierului favorizeză apariţia cirozei hepatice, a diabetului bronzant (hemocromatoza – peste 20 μg/ml fier în sânge), alterări poliviscerale endocrine şi cardiace, cancer de sân, etc.

Eliminarea fierului din organism (deferoxamina) este complexă. Toxicitatea fierului se manifestă la valori de peste 20 mg de fier pentru fiecare kilogram de masă corporală, iar 60 mg/kg reprezintă o doză letală.

Doza zilnică recomandată (DZR)

Organismul are un sistem bine pus la punct pentru a regla nivelul de fier. Necesarul zilnic de fier al organismului depinde în principal de vârstă, sex, obiceiuri alimentare. Mai depinde de rezervele existente şi de  capacitatea organismului de a asimila aceste rezerve. Dacă rezervele sunt scăzute, absorbţia fierului creşte, iar dacă nivelul de fier este ridicat, absorbţia este redusă. Fierul este asimilat mult mai eficient în perioada creşterii, a menstruaţiei şi a sarcinii.

Metabolismul uman al fierului constă în:

• asimilare (absorbţie, încorporare);

• distribuire;

• eliminare (excreţie). 

În mod normal, între 5-8% din fierul consumat se asimilează de organism, dar aceasă cantitate poate fi mărită prin consumul simultan a  surselor bogate în vitamina C. Dacă organismul are nevoie de o cantitate mai mare, poate asimila până la 30-35%.

Doza zilnică recomandată este de:

• 15 mg/zi pentru copil (1-3 ani);

• 10 mg/zi pentru copil (4-10 ani);

• 18 mg/zi pentru femeie (11-50 ani);

• 18 mg/zi pentru băiat (11-18 ani);

• 10 mg/zi pentru bărbatul adult;

• 10 mg/zi pentru femeie peste 51 de ani.

Femeile însărcinate au nevoie de o cantitate de fier mult mai mare în timpul sarcinii, deoarece volumul de sânge din organism creşte cu aproape 45%. Începând cu al doilea trimestru de sarcină, nivelul fierului are tendinţa de a scădea semnificativ. Un aport de 27 g/zi (cantitatea variază în funcţie de particulărităţile medicale ale fiecărei gravide), va ajuta fătul să se nască cu un scor Apgar mărit, îi va întări sistemul imunitar, va contribui la dezvoltarea creierului în cavitatea intrauterină şi la o dezvoltare armonioasă.

Deoarece în primele 3-6 luni după naştere, bebeluşul are nevoie de un aport crescut de fier în organism, este important ca el să dispună de aceste rezerve înainte de a se naşte. În funcţie de starea de sănătate şi de doza zilnică de fier de care are nevoie viitoarea mămică, medicul va recomanda o dieta specifică şi suplimente alimentare specifice sarcinii.

Surse naturale de fier

Fierul este prezent în organism sub trei forme:

• heminic, asociat hemoglobinei se găseşte în proteinele de origine animală, este mai bine absorbit de organism (30%);

• non-heminic, serveşte la transportul şi la constituirea rezervelor din organism, se găseşte în vegetale. Este absorbit de organism doar în proporţie de 10%;

• compusi anorganici, care se găsesc în toate plantele, în ouă, în carne şi doar 3 până la 5% poate fi asimilat. Acest procent poate fi dublat sau triplat prin asocierea alimentelor.

Fierul este prezent în măghiran uscat (82 mg), chimen (65 mg), oregano uscat măcinat (43 mg), busuioc uscat măcinat, foi de dafin (42 mg), pătrunjel uscat, splină de vită (41mg), fulgi de tărâţe de grâu (38 mg), scorţişoară (37 mg), varză (30 mg), rosmarin uscat (29 mg), salvie uscată măcinată, piper negru, ciuperci uscate, conserve de moluşue – calamar, caracatiţă, scoici (28 mg), tomate (25 mg), boia de ardei (23 mg), carne de porumbel, boabe crude de cafea (20 mg), ciuperci, ficat de porc (18 mg), ficat de viţel (15 mg), ceai de frunze (15 mg), tărâţe de grâu (13 mg), ficat de oaie, caviar (12 mg), carne de iepure sălbatic (11 mg), ficat de pui  (9,5 mg), germeni de soia, ficat de vită (8,8 mg), fulgi de orez, ficat de iepure, carne de fazan, gălbenuş de ou (8 mg), măcriş, sparanghel, cicoare, fasole boabe, urzici (6,6 mg), carne de căprioară la grătar (6,3 mg), pătrunjel rădăcină, fulgi de ovăz, urzici (6 mg), musli (5,6 mg), carne de cal (4,8), alune, mazăre, coacăze negre  (4,7 mg), friptură de vită (4,5 mg), migdale (4,4 mg), carne de prepeliţă (4 mg), friptură de gâscă (3,7 mg), smochine uscate, făină integrală de grâu (3,5 mg), spanac (3 mg), prune uscate (2,9 mg), seminţe de dovleac, carne de raţă (2,7 mg), omletă de ou (2,2mg), nuci (2,1 mg), ridichii, salată, măceşe, pâine integrală  (2 mg), coaste de porc  (1,9 mg), castane (1,7 mg), arpacaş de orz (1,7 mg), sfeclă roşie (1,5 mg), carne de găină (1,6 mg), friptură de muşchi file de porc (1,5 mg), orez decorticat, păstârnac, piersici, pâine, carne de curcă (1,3 mg), hrean (1,2 mg), fragi, zmeură (1 mg), gutui, afine, mure, căpşune, caise, smochine proaspete, banane, corcoduşe, vişine, portocale, lămâi, cireşe, pere, mere, alga spirulina, stafide, struguri, polen, cacao, linte, soia (sub 1 mg).

Sfaturi utile

Nu lipsa vitaminelor sau a proteinelor este cea mai răspândită carenţă nutriţională în rândul copiilor, ci lipsa fierului. Pentru a evita acestă carenţă, încă din momentul în care bebeluşul nu mai este alăptat şi este înlocuit laptele matern cu laptele de vacă (o bună sursă de fier), trebuie reţinut faptul că un litru de lapte conţine mai puţin de 1 mg fier, iar din această cantitate, maxim 10% este asimilat.

Dozele recomandate adulţilor pot fi periculoase pentru copii. De exemplu, o doză de 3 g de fier pentru un copil de 2 ani, poate fi mortală. Aşa că, vitaminele masticabile cu fier, care sunt foarte plăcute la gust, nu trebuie ţinute la îndemâna copiilor, iar aceştia trebuie învăţaţi că acestea nu sunt bomboane.

Preşcolarii şi adolescenţii, femeile în timpul menstruaţiei, în timpul sarcinii şi în timpul primelor luni după naştere ar fi bine să ia un supliment de fier sub forma sulfurii de fier sau a gluconatului de fier, cu o oră înainte sau în timpul meselor.

De asemenea, dieta să conţină în această perioadă alimente bogate în acest mineral. Carnea roşie (ficatul), creierul, fasolea, spirulina sunt bogate în proteine şi ajută cel mai mult la asimilarea fierului. Să se ţină cont de faptul că excesul de calciu, reduce asimilarea fierului. Pâinea albă se asociază cu alimente bogate în vitamina B1 (tiamină) şi fier, nu cu orez glasat, paste făinoase, produse zaharoase.

Pentru a mări aportul de fier se asociază legumele, fructele pline de vitamina C (colorate în verde) cu cele bogate în fier (colorate în roşu) ca de exemplu: ardeiul roşu cu spanac, roşiile cu broccoli, citricele cu mazărea sau cu soia verde.

Absorbţia fierului este inhibată de cantităţi excesive de lapte, cafeină (cafea, ceai, guarana), tanină (vin roşu), zinc, mangan, fosfor, vitamina E, acid fitic (inozitolul hexafosfat  IP6), aspirină, medicamente cu cortizon, medicamentul antiinflamator Iandocin, folo­si­rea de inhibitori de pompă de proton, folosirea zilnică de colestiramină sau antiacide ce conţin calciu, aluminiu sau magneziu.

Băuturile care conţin taină (vinul roşu) se vor bea la o oră după masă, iar cafeaua, ceaiul cu trei ore înainte de masă. Prelucrarea fructelor şi a alimentelor, fierberea în exces sau tăierea măruntă a alimentelor înainte de a le fierbe au acelaşi efect nefast.  

Trecerea de la o dietă bazată pe alimente de origine animală, la una vegetală să fie făcută treptat, încât organismul să se adapteze la o dietă săracă în fier. Persoanele care suferă de constipaţie este bine să mărească cantitatea de apă şi de fibre.

Cantităţile de fier care pătrund în alimente prin intermediul vaselor de gătit (cele de fontă) nu sunt dăunatoare, sunt chiar benefice pentru persoanele ce au această carenţă. Vasele din fontă nu conţin chimicale, se foloseşte puţin ulei la gătit şi pot creşte conţinutul de fier, chiar şi de 20 de ori la alimentele acide.

Suplimentele cu fier organic (fumarat feros, gluconat de fier, citat sau peptonat feros) se asimilează rapid, nu provoacă constipaţii, nu neutralizeză vitamina E, nu este agresivă pentru cei cu sistemele sensibile.

Suplimentele cu fier anorganic, sulfatul de fier (verifică cu atenţie etichetele din farmacii), distrug vitamina E. Aceasta trebuie luată la distanţă de cel puţin opt ore.

Pentru a preveni deficitul fierului este necesară efectuarea anuală a unei radioscopii pulmonare, a examenului ginecologic la femei şi a unor teste de rutină (hemograma, viteza de sedimentare a hematiilor, glicemie, probe renale şi hepatice).  La minim cinci ani specialiştii recomandă o colonoscopie.

Dacă ai accesat pentru prima dată acest site, te invit să completezi formularul din partea dreaptă şi să te abonezi. În acest mod voi putea să te anunţ, atunci când  postez noi materiale de valoare şi când lansez diverse concursuri.

Îmi poţi spune într-un comentariu care este opinia ta legată de acest articol şi ce faci tu pentru a te bucura din plin de beneficiile fierului?

Dacă tu crezi că celor din jurul tău le-ar fi utile aceste informaţii, te rog să  dai Like & Share şi să recomanzi cu toată încrederea acest site:http://revitalizeazasanatatea.ro/ sau această pagină de Facebook.

Cu drag,

Aura  Mihăilescu