Importanţa iodului pentru organism

Written by admin on . Posted in Uncategorized 3 Comments

issue27iodine7Iodul este un element biologic esenţial organismului uman, recunoscut pentru rolul său în sinteza hormonilor tiroidieni, triiodotironina (T3) şi tetraiodotironina sau tiroxina (T4), ce sunt responsabili pentru funcţionarea optimă a metabolismului celular. Ca element chimic iodul are simbolul I, număr atomic 53. Este o substanţă  cristalină, cu un miros specific şi luciu metalic. Are solubilitate scăzută, reactivitate slabă şi electropozitivitate ridicată.

A fost descoperit întâmplător în 1811 de un farmacist al armatei franceze, Bernard Courtois, în cenuşa plantelor marine. În următorii ani cercetătorii încadrează iodul printre nutrienţii esenţiali. Fizicianul şi chimistul francez Joseph-Louis Gay-Lussac a fost primul care a descris proprietăţile sale şi i-a dat numele de iod, denumire  ce provine din grecescul iodes, datorită vaporilor săi violeţi.

Iodul are o răspândire relativ redusă în sistemul Solar şi scoarţa terestră. Sub formă de  caliche (roci sedimentare în care se găseşte din abundenţă azotatul de sodiu şi din care se extrage iodatul şi iodura de sodiu) se află în Chile, India, Rusia, Japonia şi Ţara Galilor.

Cantităţi mari de iod se întâlnesc în apa mărilor sub formă de iodură de potasiu. Mulţi producători de iod din Japonia şi Statele Unite utilizează ca materie primă apele saline prezente în zăcămintele de gaz natural.

Iodul şi compuşii săi au aplicabilitate în diverse domenii ştiinţifice şi tehnice. Sub formă de tinctură sau alcool iodat este folosit ca dezinfectant, pentru că are o mare capacitate de penetrare a straturilor epidermice. Diferite preparate organice sunt opace la razele X şi se folosesc la radiografiile biliare şi urinare pentru a vizualiza treiectele, malformaţiile şi obstrucţiile acestor organe.

Acest oligoelement nemetalic, unic printre oligoelemente, cu acţiune farmacologică şi toxicologică foarte variată se găseşte la adult în cantităţi de 20-50 mg. Din această cantitate circa un sfert se găseşte în glanda tiroidă, iar restul în sânge.

Poate pătrunde în organim pe cale pulmonară, gastrică şi cutanată. Iodul ingerat se transformă în iodură în timpul digestiei, este absorbit rapid de mucoasa intestinală şi se elimină din organism mai ales prin urină. Nivelul plasmatic de ioduri este de 0,3 mg/100ml. În afara tiroidei şi a rinichilor, glandele salivare şi glandele intestinale elimină iodura din plasmă.

Rolul cuprului în organismDef iod

• determină creşterea consumului de oxigen;

• stimulează producerea căldurii şi a metabolismului bazal;

• influenţează absorbţia intestinală, metabolismul carbohidraţilor şi al colesterolului;

• reglează metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor;

• iniţiază dezvoltarea sistemului nervos în perioada de embriogeneză intrauterină;

• stimulează sinteza a numeroase enzime, dă mai multă energie;

• îmbunătăţeşte tonusul şi vigoarea musculară;

• calmează sistemul nervos şi stimulează gândirea;

• previne apariţia arterosclerozei, îmbunătăţeşte circulaţia arterială şi reface peretele vascular;

• susţine sănătatea sistemului cardiovascular;

• reduce valorile tensiunii arteriale crescute;

• determină maturizarea scheletului;

• menţine părul, unghiile, pielea şi dinţii sănătoşi;

• luptă împotriva îmbătrânirii (antisenescent);

• este fungicid (contra ciupercilor), amebicid (contra protozoarelor);

• ajută la eliminarea stronţiul radioactiv precum şi a altor metale grele acumulate în organism;

• luptă împotriva diferitelor tipuri de cancer (cancer de colon, cancer la sân).

Doza zilnică recomandată

Necesarul zilnic de  iod la adult este de 100-200 μg. Copiii la pubertate, femeile însărcinate şi cele care alăptează pot creşte doza până la 300 de μg. Atât lipsa cât şi excesul de iod (peste 1000 μg/zi) pot afecta sinteza hormonilor tiroidieni.

Deficitul de iod

Deficitul de iod este considerat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cea mai importantă cauză prevenibilă a retardului mental şi a deteriorării funcţiilor cerebrale.

Carenţa de iod produce tulburări de metabolism, scade imunitatea, schimbă activitatea sistemului cardiac, vascular, respirator. Mai poate să apară constipaţia, obezitatea, somnolenţa, agitaţia, irascibilitatea şi primele semne  de depresie.

Glanda tiroidă se măreşte dacă organismul nu are suficient iod şi apare o umflătură în zona gâtului numită guşă endemică. Cu 3 000 de ani î.H. chinezii tratau această guşă cu alge marine.

Femeile ce au carenţă de iod răman greu însărcinate, pot avea avorturi spontane, naşteri premature sau naşteri de copii ce rămân pitici şi a căror capacitate de memorare,  concentrare  este înceată.

Carenţa de iod poate fi exacerbată dacă organismul are deficienţă de seleniu, fier, vitamina A. Soia nefermentată şi produsele derivate din soia au acţiune gusogenă. Ele conţin mari cantităţi de acid fitic şi oxalic ce impiedică asimilarea de calciu, magneziu, cupru, fier, zinc.

Cantităţi mari de iod măresc activitatea glandei tiroide şi poate duce la hipotiroidie (boala Grave Bazedow). Aceasta se manifestă prin dureri de cap, guturai, slăbirea unghiilor şi a părului, transpiraţie excesivă, aspect proeminent al globilor oculari, tulburări de creştere şi tulburări psihice.

Surse de iod

iod-224803920d2cfbb4037c3_300_224_ Iodul se află sub formă liberă sau legat de moleculele organice în apă sau alimente. Cantitatea de iod ingerată depinde de concentraţia iodului din mediu. Din acest punct de vedere fructele şi legumele cultivate în zone de coastă, produsele lactate din laptele vacilor ce pasc în aceste zone, au un conţinut ridicat de iod. Cea mai importantă sursă de iod este sarea iodată. Alte alimente bogate în iod provin din mediul marin (alge, moluşte, peşti, ierburi marine).

Ca măsură profilactică, iodul trebuie adăugat în sarea consumată de persoanele care locuiesc departe de mare. Din păcate sodiul este dăunător în multe feluri şi este asociat cu bolile de inimă şi reţinerea apei. O sursa naturală de iod, mult mai sigură şi benefică pentru organism, decât sarea şi suplimentele sintetice, este Varecul sau Kelpul.

Varecul face parte din familia algelor maro Laminaria ce trăiesc în adâncul apelor sărate. Este un antibiotic şi diuretic natural, bogat în vitamine, minerale, aminoacizi, carbohidraţi şi hormoni vegetali de creştere. Normalizează activitatea tiroidei, adică persoanele prea slabe pot lua în greutate, iar cele obeze pot pierde din greutate. Înlătură oboseala, nervozitatea, libidoul scăzut, părul cu aspect nesănătos, pielea uscată, formarea guşei endemice, etc.

Veganii, vegetarienii, persoanele care au intoleranţă la lapte sau cele care doresc să-şi menţină greutatea în limite normale, să folosească cu precădere în dietă varecul, toate fructele de mare, ceapă, ridichii, varză, gulii, napi, conopidă, broccoli, bambus, manioc, seminţe de muştar, seminţe de floarea soarelui, varză de Bruxelles, aronia, prune uscate, nuci.

Sfaturi utile

Persoanele ce au carenţă de iod, copiii la pubertate, femeile însărcinate şi cele care alăptează, au nevoie de sfatul unui specialist pentru a stabili o dietă personalizată şi administrarea unor suplimente alimentare care să conţină iod în cantitatea adecvată. Apele naturale iodate pot fi utilizate doar la indicaţia medicului.

Pacienţii cu hipertiroidism ar fi bine să evite medicamentele cu iod şi substanţele de contrast iodate pentru investigaţiile radiologice, să reducă consumul alimentelor şi a suplimentelor alimentare bogate în iod, să nu cureţe nuci cu mâinile goale şi să nu stea mult sub umbra unui nuc.

Persoanele hipotiroide ar fi bine să renunţe la tutun, alcool, gluten, zahăr, dulciuri rafinate, ulei rafinat. Trebuie evitate alimentele cu efect gusogen (varza, broccoli, conopida, gulia, varza de Bruxelles) deoarece conţin anumite substanţe numite tiocianaţi ce blochează preluarea iodului de către tiroidă.

Pacienţii cu cancer tiroidian au nevoie de o dietă săracă în iod cu 2-3 săptămâni înainte de tratamentul cu iod radioactiv. Dacă este redus iodul din alimentaţie (celulele tiroidiene afectate de cancer devin avide de iod) se măreşte eficienţa iodului radioactiv şi implicit a tratamentului.

Sarea iodată se păstrează în cutii închise, ferită de lumina soarelui şi a apei. Concentraţia iodului din sare scade dacă se foloseşte după termenul de valabilitate sau dacă se adaugă atunci când începem să preparăm mâncarea.

Pregătirea bucatelor la aburi sau punerea produselor în apa clocotindă cu fierbere sub capac, împiedică pierderea cu 50% a cantităţii de iod din ingrediente. Ideală este metoda de gătit VITALOK.

Sarea extrasă direct din salină (gemă) nu conţine iod. Sarea de masă este sare rafinată care se iodează. Din păcate nu este o soluţie sănătoasă pentru eliminarea carenţei de iod, deoarece în procesul de producţie se folosesc aditivi şi alte substanţe chimice, mai ales pentru înălbire.

Sare HimO variantă bună este sarea de Himalaya, în special cea din zona Pakistanului ce conţine 84 de minerale, printre care calciu, magneziu, fier, zinc, iod.

Un nivel adecvat de iod susţine detoxifierea de substanțe toxice (clor, brom, florură de sodiu) ce se găseşte în apă, alimente procesate, produse de uz casnic sau igienă corporală.

Iodul nu provoacă toxicitate. Aşa zisele alergii la iod sunt produse de moleculele din substanţele de contrast folosite în radiologii, nu de iod. Totuşi un aport mai mare de 2 mg nu este recomandat.

Medicaţia incorectă cu iod poate fi dăunătoare. Medicamentele antitiroidiene, aminodarona, litiul, inhibitorii ACE, interferonul, dopamina, diureticele, perturbă funcţia tiroidiană.

În caz de otrăvire cu iod se recomandă internarea în spital unde de face lavaj gastric cu lapte sau soluţie apoasă de tiosulfat de sodiu. Se consumă alimente bogate în amidon (cartofi, produse pe bază de făină sau lapte) pentru a calma iritaţia gastrointestinală. În cazul catastrofelor nucleare se recomandă administrarea iodurii de potasiu.

Dacă ai accesat pentru prima dată acest site, te invit să completezi formularul din partea dreaptă şi să te abonezi. În acest mod voi putea să te anunţ, atunci când  postez noi materiale de valoare şi când lansez diverse concursuri.

Îmi poţi spune într-un comentariu care este opinia ta legată de acest articol şi ce faci tu pentru a beneficia din plin de tot ce-ţi oferă  acest oligomineral?

Dacă tu crezi că celor din jurul tău le-ar fi utile aceste informaţii, te rog să  dai Like & Share şi să recomanzi cu toată încrederea acest site: http://revitalizeazasanatatea.ro/sau această pagină de Facebook.

 Cu drag,

Aura  Mihăilescu

Trackback from your site.

Comments (3)

  • AndreeaPop

    |

    Iata ca aflat un subiect prea interesant scris intr-o maniera dificil de aflat in netul din Romania. Acum, dupa ce am citit acest articol, vreau sa va comunic ca in acest weekend trecem la ora de iarna, o stiati deja. Daca tot se schimba ora, atunci reglati-va ceasul dupa ora exacta pentru a nu pierde sa ajungeti la timp unde trebuie sa ajunget. Multumesc!

    Reply

  • DUMITRACHE ELENA

    |

    Buna ziua ! foarte interesant acest articol .in luna februarie incep sedinta cu iod si nustiu exact ce alimente ,fructe si legume am voie. Ma puteti ajuta? Va multumec!

    Reply

  • Catana Emanuela

    |

    da-mi te rog sursa bibliografica cu privire la iodul artificial. Multumesc mult. astept raspuns urgent. pa pa pa

    Reply

Leave a comment