Magneziul este un mineral esenţial ce ocupă locul patru ca răspândire în organismul uman după calciu, fosfor şi potasiu. Corpul unui adult conţine între 25-30 grame de magneziu şi din această cantitate aproximativ 65% se găseşte în sistemul osos şi în dinţi sub formă de săruri anorganice, alături de calciu şi fosfor, 25% în sistemul muscular, iar restul este răspândit în inimă, ficat, rinichi, tub digestiv şi plasmă. Plasma conţine 2,4 mg/100ml, din care ~75% sub formă ionizată, restul se găseşte sub formă proteică.

Continue Reading

Potasiul este al treilea mineral esenţial din organismul uman după calciu şi fosfor ce susţine creierul, inima, oasele, muşchii, rinichii şi alte organe într-o bună stare de sănătate. Corpul uman conţine 120-160 g de potasiu, din care peste 98% se află în interiorul celulelor. La nivel sanguin concentraţia potasiului este mult mai mare în interiorul celulei (150-160 mEq/l), faţă de cea din exteriorul celulei (3,5 – 4,5 mEq/l).

Alimentarea celulelor cu potasiu se face numai în prezenţa magneziului. Importanţa potasiului pentru ţesuturile moi este identică cu cea a calciului pentru ţesuturile tari ale corpului.

Continue Reading

Fosforul este al doilea mineral esenţial, după calciu, ce se găseşte în fiecare celulă a organismului şi reprezintă 1% din greutatea medie corporală. Nici un proces metabolic nu se poate desfăşura în lipsa sa. O persoană adultă are în corpul său în jur de 600-700 de grame de fosfor, marea majoritate se află în oase şi dinţi (85%), restul fiind distribuit în muşchi (6%), nervi şi sânge (9%).

Continue Reading

În natură calciul este larg răspândit sub formă de carbonaţi, silicaţi, sulfaţi, alimente şi este considerat regele bioelementelor. Din cele aproximativ 80 de minerale prezente în corpul omenesc, calciul, este cel mai abundent. Dacă toate mineralele din  corp ar fi cântărite, ele ar reprezenta doar 4% din greutatea corporală. Jumătate din această cantitate este reprezentată de calciu şi un sfert de fosfor.

Continue Reading

Inozitolul  sau ciclohexanul este un compus identificat în urmă cu mai bine de 100 de ani. Beneficiile asupra sănătaţii au fost puse în valoare abia în ultimele decenii, în urma unor cercetări ştiinţifice şi studii clinice efectuate de echipa de medici condusă de A. K. Shamsuddin, doctor în medicină, profesor de patologie din cadrul University of Maryland School of Medicine, Baltimore, SUA.

Continue Reading

Colina este o vitamină hidrosolubilă, cu un gust amar, stabilă la căldură, dar mai puţin stabilă în mediul bazic. Deşi nu corespunde în totalitale definiţiei vitaminelor B, este încadrată alături de inozitol în vitamina B7. Corpul său azotat ce intră în compoziţia materiei vii este direct implicat în metabolismul chimic al creierului.

Continue Reading

Din grupul celor 25 de vitamine B, face parte şi biotina, numită şi vitamina B8, vitamina H sau coenzima R. Este o moleculă mică, ce joacă un rol fundamental în metabolism În particular este o coenzimă ce tansportă CO₂ în multe molecule.

Denumirea de biotină vine din cuvântul grecesc bios care însemnă viaţă. În anul 1901, Eugene Wildiers şi Manile Ide, identifică un factor misterios, ce ajută drojdia să crescă, pe care îl numesc Bios.

Continue Reading

Cea mai spectaculoasă dintre vitamine, vitamina B12, este o adevărată bombă cu hidrogen. Are cea mai complicată formulă şi totodată cea mai mare masă moleculară dintre toate vitaminele. Deşi omul are nevoie de ea într-o cantitate insignifiantă, 2-3 micrograme/zi, efecte sale sunt incredibile.

Toţi compuşii săi esenţiali sunt cunoscuţi sub numele de cobalamine. Cobalaminele sunt similare hemoglobinei din sânge, de culoare roşie, cu excepţia că în loc de fier conţin cobalt. Acesta este motivul pentru care i se mai spune ,,vitamina roşie”.

Vitamina B12 o găsim sub multe forme, nu toate la fel de eficiente. Cea mai eficientă este metilcobalamina, iar cea mai comună este cianocobalamina, deoarece este uşor de preparat şi mai ieftină. Această vitamină hidrosolubilă, rezistentă la acţiunea aerului, este distrusă de lumină, radiaţia ultravioletă, alcool, prelucrarea alimentelot, acizi şi baze.

Continue Reading

Denumirea acidului folic vine de la cuvântul latin folium, care înseamnă ,,frunză”. Acidul folic este o vitamină din complexul B, solubil în apă, cunoscut sub numele de: folacină, folat, vitamina B9, Bc sau vitamina M. Pentru prima dată a fost izolat din spanac. Cercetările ultimilor ani au arătat că aceasta joacă roluri extrem de importante pentru viaţa umană. În baza de date Medline au fost publicate aproape 30 000 de studii privind acidul folic.

Acidul folic previne naşterea prematură, diverse tipuri de cancer, bolile cardiovasculare, tromboza venoasă, creşte performanţele intelectuale, previne malformaţiile buzei superioare, menţine aspectul sănătos al pielii şi părului. Ajută organismul la sinteza proteinelor, la diviziunea celulelor sănătoase şi le repară pe cele avariate.

Continue Reading

 Acidul pantotenic, cunoscut ca vitamina B5 este prezent în majoritatea alimentelor naturale. Se găseşte în toate celulele vii sub formă de coenzima A, o coenzimă vitală în numeroase reacţii chimice. Ca majoritatea vitaminelor din complexul B, vitamina B5 participă la producerea  energiei necesare pentru dezvoltarea ţesuturilor, muşchilor şi organelor.

Participă la sintetizarea adrenalinei, principalul hormon care ne ajută în lupta cu stresul şi la producera şi funcţionarea normală a cortizonului (hormonul stresului sau al morţii), important la descompunerea grăsimilor şi buna oxigenare a creierului. Este esenţial pentru funcţionarea corectă a limfocitelor B care produc anticorpi, jucând un rol determinant în eficienţa sistemului imunitar.

Continue Reading