Rolul sodiului (Na) în organism
Sodiul este un mineral esenţial care, împreună cu clorul, intră în proporţie de 40% în alcătuirea celui mai vechi conservant natural, sarea de masă (clorura de sodiu). Descoperit împreună cu potasiul, acesta acţionează ca un electrolit şi exercită funcţii similare, dar în afara celulelor, în fluidul extracelular.
În tabelul lui Mendeleev, sodiul are numărul atomic 11, simbolul Na şi este cel mai răspândit metal alcalin la suprafaţa Pământului la nivelul marilor întinderi de apă (apa mărilor), dar şi unul dintre cele mai răspândite din Univers. La rândul său, potasiul este cel mai răspândit de pe Pământ, dar la nivelul plantelor.
Denumirea de natrium provine din limba latină modernă, care a adăugat sufixul – iu, cuvântului grecesc „νίτρον” (nítron). Proprietăţile excepţionale de conservare a sării au fost apreciate de arabi care o numea natrun şi de egipteni care îi spunea netjeri.
Concentraţia mare de sodiu se deplasează descendent la exteriorul celulei, pe când cea a potasiului se deplasează ascendent în interiorul membranei celulare. Această deplasare creează o tensiune dinamică, esenţială proceselor fiziologice din organism, în depolarizarea membranelor şi în transmiterea stimulilor. În procesul de creare a lucrului mecanic de către muşchi ionii de sodiu (Na+) şi calciu (Ca2+1) au un rol fundamental.
Cantitatea de sodiu la o persoană adultă este în jur de 90 g. Aproximativ 30% din cantitatea de sodiu se găseşte în celulele oaselor sub formă de săruri minerale, însă cea mai mare parte se găseşte în mediul extracelular (lichidele intercelulelare şi sânge), atingând o concentraţie de 137-147 mEq/l, adică de 10 ori mai mare decât concentraţia intracelulară (13-15 mEq/l).
Pentru a menţine nivelul sodiului constant în plasmă şi sectorul extracelular, organismul dispune de o serie de mecanisme: fluxul sanguin renal, sistemul renina-angotensina-aldosteron, activitatea anhidrazei carbonice, ADH, vasopresina, alţi hormoni steroizi controlaţi de hipofiza anterioară. Un corp sănătos, cu o funcţie renală excelentă, nu poate elimina mai mult de 7 g se sodiu pe zi.
Rolul sodiului în organism
- esenţial pentru o creştere normală;
- determină deplasările de apă în corp;
- menţine presiunea osmotică a fluidelor;
- păstrează echilibrul ionic şi acido-bazic;
- menţine echilibrul fluidelor în limite normale;
- creşte permeabilitatea pereţilor celulari;
- ajută nutrienţii să depăşească bariera membranară;
- intervine în procesul de metabolizare a nutrienţilor;
- participă la conversia acizilor graşi esenţiali în fosfolipide;
- măreşte excitabilitatea neuro-musculară;
- creşte rezistenţa fizică şi psihică la efort;
- contribuie la menţinerea calciului în sânge;
- stimulează producţia adrenalinei şi biosinteza aminoacizilor;
- ajută la reglarea presiunii sângelui;
- influenţează tensiunea şi are rol anticoagulant;
- participă laprocesul de digestie;
- protejeză mucoasa gastrică;
- previne apariţia ulcerului gastric;
- contribuie la reglarea diurezei;
- ajută la prevenirea insolaţiilor.
Doza zilnică recomandată
Cantitatea de sodiu din dietă se măsoară în mg, iar necesarul zilnic este de 1 g/l lichid. Unii specialiştii recomandandă unui adult tânar sănătos, fără probleme cardio-vasculare şi renale, un aport de aproximativ 2300mg/zi, iar persoanelor cu hipertensiune arterială un maxim de 1500mg/zi.
Centrul pentru Control şi Prevenirea Bolilor din SUA, a recomandat recent tuturor adulţilor să limiteze consumul la 1500 mg/zi. Părinţii sunt sfătuiţi să îşi obişnuiască copii cu regimuri cât mai sărace în sare, deoarece obiceiurile alimentare dobândite în această perioada le vor influenţa alimentaţia şi sănătatea ca adulţi.
Surse de sodiu
Sodiul sub formă de nitrit de sodiu (E 250), bicarbonat de sodiu, benzoat de sodiu, glutamat monosodic este folosit în industria alimentară pentru a da culoare, aromă, gust, destul de plăcut, alimentelor conservate, pentru a mări termenul de valabilitate şi pentru a preveni creşterea bacteriei ce cauzează botulismul.
Din păcate dieta modernă, numită de specialişti hipersodată, toate produsele de la restaurantele de tip fast-food, alimentele procesate din comerţ (supele la cutie, cele instant, covrigii, chipsurile de cartofi, diferite sosuri, ketchupul, sucul de roşii, muştarul, preparatele din carne – mezeluri, suncă, bacon, cârnaţi, etc.), aduc un aport excesiv de sodiu (15-20 g sare pe zi), contribuind la apariţia bolilor degenerative, inclusiv a cancerelor.
Surse de sodiu (mg/100 g): sare de bucătarie (38850 mg), cub pentru supă (15000 mg), sos de soia (5719 mg), anşoa – conservă (3700 mg), măsline negre în saramură (3288 mg), telemea (2200 mg), măsline verzi în saramură (2100 mg), mezeluri, conserve (2000 mg), caviar (1700 mg), caşcaval (1500 mg), somon afumat (1200 mg), brânză topită – 45% grasime (1139 mg), biscuiţi săraţi (1100 mg), pâinea, cerealele (200-400 mg), organe (110-220 mg), ouă (120 mg), smochine uscate (40 mg), alune (20 mg), castane (7 mg), măceşe (5 mg), nuci (4 mg), piersici, mure (3,7 mg), vişine (3,2 mg), zmeura, coacaze negre, portocale, pere, făină albă (3 mg), mere (2,8 mg), lămâi (2,7 mg), cireşe (2,6 mg), catină (2,3 mg), prune, grapefruit (2,2 mg), fragi, dovleci, orez integral (2 mg), suc de portocale, suc de ananas, alune de pădure, banane, porumb dulce, hrean (1 mg), infuzie de ceai, ciuperci, uleiuri (0 mg).
Ca regulă generală, legumele şi fructele sunt bogate în potasiu, în timp ce alimentele bogate în proteine conţin mai mult sodiu.
Deficitul de sodiu
Datorită faptului că este atât de răspândit în natură şi se găseşte din abundenţă în majoritatea produselor consumate zilnic, nu este necesară o suplimentare a aportului de sodiu prin folosirea suplimentelor nutritive sau a preparatelor sintetice (farmaceutice), decât în cazul hiponatremiei.
Carenţa de sodiu sau hiponatremia, apare cand organismul pierde în exces concentraţia de sodiu din sânge, prin transpiraţii abundente, diaree sau urină. Hiponatremia apare rar, dar poate să apară la persoanele care nu se hidratează suficient (mai ales vara) şi care desfaşoară activitaţi fizice intense, sau la persoanele care utilizază în mod irational diureticele. Carenţa de sodiu se manifestă prin deshidratare hipotonă, micşorarea spaţiului extracelular, hipotensiune, filtrare redusă, incapacitate de concentrare, tulburări de memorie, greaţă, astenie.
Aportul în exces de sodiu, hipernatremia, creşte concentraţia de sodiu din sânge. Hipernatremia apare mai ales la persoanele în vârstă care au o dietă necorespunzatoare şi nu beau suficientă apă care să determine retenţie hidrosalină prin mecanism renal. Aceasta se manifestă prin iritabilitate, letargie, hipertensiune arterială, iar la cei cu probleme medicale (insuficienţă cardiacă, nefropatii, ciroză) simptomatologia se poate agrava.
Sfaturi utile
Capcana sării este la fel de perfidă ca cea a zahărului, dar o poţi evita ţinand cont de aceste sugestii:
Citeşte cu mare atenţie etichetele produselor alimentare, urmăreşte cuvintele sare, sodiu, Na. Conservele de carne (vită, porc, pasăre, peşte), mezelurile (şuncă presată, slănină, cârnaţi, salam, crenvuşti), băuturile acidulate, chiar şi cele dietetice, berea, laxativele, au un conţinut ridicat de sare.
În funcţie de provenienţă şi de compoziţia chimică sarea este de trei feluri: sarea gemă (extrasă din saline sau pământ), sarea de mare (extrasă din mare şi uscată la soare) şi sarea de masă care se rafineză şi la care se adaugă iod. Sarea nerafinată conţine în jur de 90 de minerale şi oligominerale care prin rafinare se pierd. Prin rafinare este perturbată acţiunea celor trei elemente de bază (potasiul, magneziul şi sodiul), ce asigură echilibrul hidric al corpului şi coordonează impulsurile nervoase şi musculare.
Foloseşte sare cu granule mari, deoarece papile tale gustative percep gustul şi aroma un timp mai îndelungat şi va fi nevoie să întrebuinţezi o cantitate redusă.
Culoarea sării spune multe despre ea. Sarea cu multe minerale are culoare intensă roz spre roşu sau gri-alb. Dacă sarea are culoarea alb-pur, înseamnă rafinare şi adaugare de iod. Ce trebuie să reţii este faptul că iodul se mai poate obţine din pastile şi din soluţiile radioactive folosite la radiografiile altor pacienţi. O asftfel de sare îţi poate deregla glanda tiroida, îţi poate otrăvi corpul.
n plus să nu uităm din ce se obţine, mai precis se reciclează iodul din pastile: soluţii radioactive de iod folosite la radiografii care se introduc în sânge sau în stomac. Ceea ce s-a plimbat prin stomacul unui pacient şi a mai fost şi radiat este dat din nou oamenilor pentru a-şi otrăvi corpul şi a-şi distruge glanda tiroida. – See more at: http://suntsanatos.ro/iodul-si-glanda-tiroida-3272.html#sthash.3WxedL2k.dpuf
n plus să nu uităm din ce se obţine, mai precis se reciclează iodul din pastile: soluţii radioactive de iod folosite la radiografii care se introduc în sânge sau în stomac. Ceea ce s-a plimbat prin stomacul unui pacient şi a mai fost şi radiat este dat din nou oamenilor pentru a-şi otrăvi corpul şi a-şi distruge glanda tiroida. – See more at: http://suntsanatos.ro/iodul-si-glanda-tiroida-3272.html#sthash.3WxedL2k.dpuf
Utilizează sarea marină, deoarece sarea obişnuită este clorura de sodiu, aproape dură şi dacă i s-a adaugat iod, aşa cum am mai spus, dezechilibrează homeostaza mediului intern. Sarea marină, în special cea de Himalaya din zona pakistaneză, datorită conţinutului său mineral este un aliment complet. O cantitate redusă oferă o aromă savuroasă şi în plus nu provoacă dezechilibre în organism.
Excesul de sare din oraganism atrage nevoia de a bea multă apă, care împiedică buna funcţionare a organelor, în mod special inima şi rinichii şi poate duce la edeme. De asemenea, poate modifica sau anula efectul medicamentelor antihipertensive.
Ai nevoie de un aport adecvat de sodiu dacă suferi de reumarism, probleme ale articulaţiilor, îngroşarea arterelor, pietre la rinichi, calculi la vezica biliară, acidoză, diabet. În schimb, dacă esti hipertensiv sau cardiac, trebuie să reduci cantitatea de sare.
Prin consumul de apă cu puţină sare (0,1%) poţi soluţiona pe moment carenţa de sodiu manifestată prin greaţă, crampe musculare, ameţeli ce apare dacă eşti deshidratat foarte tare, dacă ai diaree sau transpiraţie abundentă. În această situaţie consultă un medic pentru a nu ajunge la infarct miocardic.
Evită să foloseşti la gătit bicarbonatul de sodiu, praful de copt, glutamatul de monosodiu şi apa de la filtrele de purificare. La asezonarea mâncărurilor poţi înlocui parţial sarea prin utilizarea condimentelor naturale (piper, paprika, curry, cimbru, tarhon, usturoi, ceapă, mentă, dafin, oregano, maghiran, rosmarin, nucuşoară etc).
Pentru a nu mai simţi nevoia de gust sărat la salate pune ulei de măsline de bună calitate, oţet balsamic, suc de lămâie. Carnea de vită, oaie, somonul, macrou, varza, ţelina, dovleacul au o savoare suficient de pronunţată pentru a nu mai avea nevoie să fie sărate.
Dacă ai accesat pentru prima dată acest site, te invit să completezi formularul din partea dreaptă şi să te abonezi. În acest mod voi putea să te anunţ, atunci când postez noi materiale de valoare şi când lansez diverse concursuri.
Îmi poţi spune într-un comentariu care este opinia ta legată de acest articol şi ce faci tu pentru a te bucura din plin de beneficiile sodiului?
Dacă tu crezi că celor din jurul tău le-ar fi utile aceste informaţii, te rog să dai Like & Share şi să recomanzi cu toată încrederea acest site: http://revitalizeazasanatatea.ro/ sau această pagină de Facebook.
Cu drag,
Aura Mihăilescu
Comments (6)
Revitalizeaza sanatatea » Rolul clorului (Cl) în organism
| #
[…] cei mai activi canionii monovalenţi (electoliţii pozitivi) de hidrogen, potasiu, amoniu (NH4) şi sodiu intră în compoziţia sucului gastric, activează amilaza pancreatică, reglează echilibrul […]
Reply
Revitalizeaza sanatatea » Rolul potasiului (K) în organism
| #
[…] corp pentru a preveni numeroasele deficienţe. De obicei se face analiza mineralelor sau ionograma (sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, […]
Reply
Revitalizeaza sanatatea » Rolul fosforului (P) în organism
| #
[…] Otto Heinrich Warburg, arată cât de important este echilibrul concentraţiei potasiului şi a sodiului în metabolismul celular şi în respiraţia celulară. El demonstrează că celulele canceroase […]
Reply
locuri de munca in strainatate
| #
nu stiam ca este atat de important rolul sodiului in organism…. Multumesc pentru aceste informatii..
Reply
Revitalizeaza sanatatea » Importanţa menţinerii raportului dintre potasiu şi sodiu
| #
[…] celulară. El arată cât de important este echilibrul concentraţiei potasiului şi a sodiului în metabolismul celular şi în respiraţia […]
Reply
Florentina
| #
Chiar daca organismul are nevoie de Na, asta nu inseamna ca trebuie sa mancam mezeluri sau mancare nesanatoasa.
Reply