Din grupul celor 25 de vitamine B, face parte şi biotina, numită şi vitamina B8, vitamina H sau coenzima R. Este o moleculă mică, ce joacă un rol fundamental în metabolism În particular este o coenzimă ce tansportă CO₂ în multe molecule.

Denumirea de biotină vine din cuvântul grecesc bios care însemnă viaţă. În anul 1901, Eugene Wildiers şi Manile Ide, identifică un factor misterios, ce ajută drojdia să crescă, pe care îl numesc Bios.

Denumirea de vitamina H (H înseamnă păr şi piele de la cuvintele germane Haar und Haut) a fost dată de Albert Szent György şi colegii săi în anul 1931. Ei au descoperit acest factor în ficat .

Denumirea de coenzima R (coenzima respiratorie) a fost dată în anul 1933 de Allison şi colegii săi unei bacterii fixatoare de azot izolată din plante, esenţială pentru creşterea de Rhizobium.

Denumirea de biotină a fost dată în anul 1935 de Fritz Kögl şi Tönnis unui extras din gălbenuşul de ou uscat ce conţinea un factor plin de viaţă. Albert Szent György şi echipa sa au reuşit să izoleze biotina din ficat în anul 1940. Totodată, ajunge la concluzia că biotina, vitamina H şi coenzima R sunt identice.

Alături de alte vitamine ajută organismul uman să menţină o stare bună de sănătate, îi dă mai multă viaţă. Acest lucru se întîmplă numai atunci când o găsim sub cele două forme: αbiotină-vitamina H  (acidul para-aminobenzoic) şi βbiotină-vitamina B-w, bogate în carbon, oxigen,  hidrogen,  azot şi sulf.

Mai este denumită şi vitamina memoriei, deoarece se numără printre  puţinele vitamine care trec în lichidul cefalorahidian şi care ajută în mod direct metabolismul chimic al creierului. Mulţi cercetători au subliniat importanţa biotinei la nivel genetic.

Rolul biotinei

Menţine nivelul normal al colesterolului şi al zahărului în sânge. Ajută la formarea ADN-ului şi a ARN-ului. Contribuie la producerea glucozei ce hrăneşte muşchii şi energizează neuronii. Astfel întăreşte sistemul nervos şi îndepărtează stările de oboseală şi nervozitate. 

Este indispensabilă atât femeilor însărcinate pentru maturizarea şi diviziunea celulară cât şi copiilor pentru creşterea şi dezvoltarea organismului. Ajută mucoasele, glandele sudoripare, măduva osoasă să funcţioneze la un nivel optim. Influenţează conţinutul de grăsime al pielii şi repară ţesuturile.

Deoarece conţine sulf, formează şi  menţine structurile chimice din keratină (proteina care se găseşte în mod natural în piele, păr şi unghii). Regenerează foarte mult unghiile casante, le  întăreşte şi le redă culoarea.  Joacă un rol important în ciclul de energie Krebs, în sinteza acidului ascorbic şi poate ajuta la pierderea în greutate.

Combate ateroscleroza, afecţiunile genitale (în special al fibromului uterin), reglează funcţiile ficatului pevenind hepatita, ciroza. Ajută la sinteza bazelor purinice ale nucleotidelor. Previne dezechilibrele intestinale, colita ulcerativă şi diareea cronică.

Participă la sinteza acizilor graşi, la metabolismul aminoacizilor, glucidelor (ajută în diabet), proteinelor, lipidelor, acidului folic, vitaminei B5 şi a vitaminei B12. Are rol important în formarea globulelor roşii şi a limfocitelor. Eficienţa sa creşte prin asociere cu vitamina A, vitamina B2, vitamina B3, vitamina B6.

Surse de biotină

Biotina poate fi asimilată în organism de bacteriile naturale, care trăiesc în intestinul subţire, din suplimente alimentare sau direct din alimentaţie consumând: polen apicol, gălbenuş de ou, ou întreg (de preferat fiert sau prăjit, nu crud), ficat, rinichi, carne de vită, viţel, miel, păsări de curte, şuncă, sturioni, sardine, somon, drojdie Torula, morcovi, roşii, spanac, ciuperci, orez brun, ovăz, boabe de soia, făina de soia, fasole boabe, linte, porumb, grâu, tărâţe, ceapă, varză, castraveţi, conopidă, lapte uman, lapte de capră, lapte de vacă, brânză, zmeură, căpşuni, piersici, mere, banane, pepene verde, grapefruit, coacăze negre, stafide, arahidele, unt de arahidele, migdale, nuci.

Deficitul biotinei

Dacă magneziul este deficitar, biotina nu este activată şi implicit aportul vitaminic este redus. Carenţa se manifestă prin: ochi uscaţi, piele cenuşie, grasă sau foarte uscată, pierderea excesivă a părului, păr fără luciu, cu mătreaţă, albirea prematură a părului, inflamarea pielii, dermatite seboreice, eczeme, acnee, psoriazis, unghii friabile, căderea genelor şi a sprâncenelor, paloare, anemie, somnolenţă, anxietate, depresie, dureri musculare din cauza oboselii,  etc.

Deficitul biotinei afectează persoanele în vârstă de peste 65 de ani, sportivii, fumătorii, alcoolicii, persoanele care urmează diverse tratamente, în mod special bolnavi cardiaci, hipertensivii, diabeticii, suferinzii de boala Crohn, Alzheimer, suferinzii de epilepsie, de disbacteriemie, de celiachie (intoleranţă la gluten).

Jumătate dintre femeile gravide se confruntă în primul trimestru sau în al treilea trimestru cu deficitul de biotină. Această deficienţă poate creşte riscul de malformaţii congenitale.

La sugari cu deficit de biotină apar cojiţe de culoare albicioasă sau gălbuie în jurul scalpului, pe cap, sprăncene, în spatele urechilor şi îi dă copilului o stare de iritabilitate.

Biotina nu are efecte secundare, nici în doze ce depăşesc semnificativ necesarul zilnic, excesul este eliminat prin urină.

Sfaturi utile

Suplimentele cu biotina nu fac bine organismului dacă urmezi un tratament medicamentos sau în cazul unor alergii. Se recomandă consultarea unui medic  sau a unui nutriţionist înainte de a începe utilizarea lor.

Biotina ar putea slăbi efectul unor medicamente care scad colesterolul. În schimb, unele medicamente pentru epilepsie (fenobarbital şi fenitoină), sulfamidele, estrogenul, unele antibiotice şi chiar medicamentele pentru acnee, reduc nivelul de biotină din sânge.

Alcoolul, tutunul, excesul de cafea reduc eficienţa biotinei care este o vitamină hidrosolubilă, stabilă la acţiunea acidului clorhidric din stomac şi labilă sub activitatea altor acizi sau baze tari. Este distrusă rapid de razele ultraviolete.

Alimentele procesate, pasteurizarea şi prepararea necorespunzătoare, distrug biotina într-un procent mare. Se degradează la temperaturi joase (se distruge prin refrigerare sau congelare) şi la schimbări bruşte de temperatură (prăjire în ulei încins). La prepararea termică a hranei, se poate pierde până la 60%, dar dacă se creşte treptat temperatura, pierderile de biotină sunt doar de 20%.

De suplimente cu biotină au mare nevoie cei care dorec să crească masa musculară, care consumă ouă crude sau shake-urile cu un conţinut ridicat de proteine, făcute cu ouă crude. Albuşul crud de ou are o proteină, avidina, ce împiedică absorbţia biotinei.

Ai mare grijă pe ce dai banii! Biotina este scumpă!

Biotina o găseşi de regulă în suplimentele de B complex sau într-un complex de vitamine şi minerale. Unii producători profită de naivitatea consumatorilor şi reduc din doza zilnică recomandată (DZR).

Doza zilnică recomandată este de 30-300 μg/zi (250 μg femei şi 300 μg bărbaţi) şi de aproximativ 350 μg/zi pentru femeile gravide sau care alăptează.

Dacă ai accesat pentru prima dată acest site, te invit să completezi formularul din partea dreaptă şi să te abonezi. În acest mod voi putea să te anunţ, atunci când  postez noi materiale de valoare şi când lansez diverse concursuri.

Îmi poţi spune într-un comentariu care este opinia ta legată de acest articol şi ce faci tu pentru a beneficia din plin de tot ce-ţi oferă biotina?

Dacă tu crezi că celor din jurul tău le-ar fi utile aceste informaţii, te rog să  dai Like & Share şi să recomanzi cu toată încrederea acest site: http://revitalizeazasanatatea.ro/ sau această pagină de Facebook.

Cu drag,

Aura  Mihăilescu